Abstract

Care este statutul moral al copiilor? Ce înseamnă egalitatea morală dintre copii şi adulți? Care sunt constrângerile pe care le impune acceptarea acestei egalități în ceea ce priveşte felul în care pot fi tratați copiii în familie sau în societate ? Cine are ce fel de responsabilitate pentru copii ? În capitolul de față voi discuta astfel de întrebări. Voi analiza relația dintre copii, părinți şi stat, în dimensiunea ei practică (felul în care ne raportăm la copii), din punct de vedere legal (constrângerile legale asupra felului în care ne raportăm la copii) şi din punct de vedere moral (cum ar trebui să ne raportăm la copii). Voi începe cu o scurtă incursiune în istoria relațiilor dintre copii, părinți, şi stat, atât din punct de vedere legal, cât şi filosofic. Voi prezenta conceptul de statut moral şi ideea de egalitate morală între copii şi adulți. Voi ilustra schimbările sociale şi legislative în ce priveşte acceptarea statutului moral al copiilor şi a egalității morale între copii şi adulți, folosind exemple din România şi Suedia. Voi examina dinamica dintre aspirațiile legale şi morale la care aderă România în ce priveşte statutul moral al copiilor şi normele sociale despre copii, copilărie, şi familie, care nu sunt întotdeauna în acord cu aceste aspirații. Voi urmări apoi schimbările care au avut loc în ultimele decenii în ce priveşte limitele responsabilității parentale.